fbpx

Ce NU fac pentru evoluția mea

În ultimele 3 luni am stat în oraș și mi-am reamintit ce repede se poate ajunge dintr-un loc în altul când sunt pe bicicletă. Pe lângă natura care se bucură de privirea mea, văd într-un ritm mai profund legile și evoluția ei: creșterea și descreșterea.

Mă uit la frunze și înțeleg că rădăcina pomului se hrănește cu clorofila din creangă și frunze, iar acestea cad. Astfel, rădăcina dă trunchiului energia pentru a trece iarna.
Iar în acest timp mă gândesc:

Evoluția, ca atitudine, cuprinde învățătura pe care omul o primește din experiențele mai grele. Confortul, prin prisma relaxării și non-direcției, oprește căutarea, efortul și munca.

Confortul este în opoziție, deși necesar în graba omului sociabil, cu creșterea interioară și exterioară. Natura nu are confort, ea muncește pentru reproducere. Legea creației e activă constant.

Natura zace într-un alt fel de timp și spațiu, reproducându-se așa cum omul reproduce gândurile și stările de anul trecut. O putem numi lege automată creată de ea pentru renaștere, zilnic hrănindu-se cu mineralele transformate din metalele pământului, cu fotosinteza, apa și fertilizatorii (mai nou) dați de oameni. Așa și omul poate transforma pentru evoluția sa.

Confortul naturii este involuția ei. Acolo unde ea stă, nu produce. Acolo unde omul caută confortul, caută oprirea.

Pentru definiția confortului, el nu este cel fizic, natural, unde casa, banii și mașina sunt necesare, ci la cel în care oprirea întrebărilor, curiozității, noilor experiențe, se activează.

Clipele în care știu de la alții și nu caut eu mă opresc – astfel, nu verific sau nu știu cu adevărat.
Zilele în care nu fac un lucru care Știu că este util pentru mine – e o zi de confort
Săptămânile în care nu pun întrebări sau nu caut ceva – sunt irosite pe interese materiale.
Lunile în care nu caut să mă observ și să mă schimb cum vreau eu – mă aduc să fiu cine am fost în trecut.
Anii în care m-am hrănit cu ce au spus alții și am aflat că nu știu nimic cu adevărat – au dus încet și sigur spre involuția mea.

Mi-am pus multe întrebări: ce rost este să cresc, unde să ajung?

În toate cărțile sacre este scris, pentru verificare, că munca interioară duce la virtute, iar aceasta duce la sfințenie, iar sfințenia la lumile superioare, fiecare în demnitățile și rangurile sale apropiate Divinității.

Deci de ce să NU fac asta? Pentru ce altceva sunt aici?

M-am pus în poziția în care o parte din experiențele trăite să le pun în ultimele 2 conferințe online, pe 26 octombrie și 16 noiembrie 2020. Fiecare are apriximativ 90 de minute și include și o meditație specifică la final.

Acestea duc la Evoluție doar prin Verificare. Feedbackurile confirmă. Nu mă crede, te rog.

Abia aștept să ne vedem! Cumva.

Rămâi cu bine!

Comentarii
  

Toate informațiile sunt GRATUITE.
ABONEAZĂ-TE și vei primi săptămănal tot ce ai nevoie pentru o minte clară, vigilentă și iscusită în orice condiție a vieții tale.
Învață să rămâi calm, printre toți cei agitați !

Invită un prieten la AlexandruPlesea.ro
Back To Top
×Close search
Search