Adaptarea, mai smechera decat inteligenta
Rostul adaptării este strâns legat de mediu, anotimp, conjunctură. Adaptarea este funcția care asigură perpetuarea speciei în diferite moduri, în natură. Ea este folosită cel mai productiv la oameni pentru că nu este mecanică, ci urmarea unui proces rațional/emoțional. În natură, adaptarea este mecanică, totuși influențată de condițiile locului. La oameni, ea apare ca o decizie. Decizia de a te adapta unei situații, îți asigură inteligență. Inteligența nu poate asigura adaptarea. Iar din acest motiv, omul, uneori, este constrâns să facă ce nu vrea, ce nu îi place, ce nu are chef, ce nu simte să facă. Adaptarea este un rezultat…